Domeniul fluvial si maritim al Chinei

video - China are cea mai mare flotă din lume

Lungimea coastelor maritime ale Chinei este de circa 18 000 km, pornind din nord, de la gura Fluviului Yalujiang din provincia Liaoning până la gura râului Beichang din provincia Guangxi în sud, cu ţărmuri plate şi golfuri prielnice. Majoritatea dintre aceste golfuri nu îngheaţă. Mările apropiate ale Chinei sunt: Marea Bohai, Marea Galbenă, Marea Chinei de Est, Marea Chinei de Sud şi zona maritimă la est de insula Taiwan din Oceanul Pacific. Dintre acestea, Marea Bohai este o mare interioară a ţării.  Zona maritimă la est de insula Taiwan din Oceanul Pacific începe din nord de la arhipelagul Sakishima-gunto, aflat la sud-vest de Arhipelagul japonez Ryukyu-gunto, până la Strâmtoarea Bashi în sud.

Zonele maritime ale Chinei cuprind apele interioare şi apele teritoriale, având o suprafaţă totală de 380 000 de kmp. Apele interioare ale Chinei zona maritimă cuprinsă între linia de referinţă a apelor teritoriale ale R.P. Chineze şi linia de coastă a continentului. Lăţimea apelor teritoriale ale Chinei măsoară până la 12 mile marine de la linia de referinţă a apelor teritoriale. Linia de referinţă a apelor teritoriale se stabileşte conform regulii pentru lina dreaptă de bază tehnică.

În apele teritoriale ale Chinei sunt răspândite peste 5000 de insule cu o suprafaţă totală de circa 80 000 de kmp. şi o lungime totală a liniei de coastă ale insulelor de circa 14 000 de km. Cea mai mare insulă este Insula Taiwan cu o suprafaţă de 36 000 kmp, urmată de Insula Hainan, cu o suprafaţă de 34 000 kmp. Insulele Diaoyu şi Chiwei, aflate la nord-est de Insula Taiwan sunt insule situate la extremitatea estică a Chinei, iar insulele, recifele şi bancurile împrăştiate în Marea Chinei de Sud, numite generic Insulele din Marea Chinei de Sud, alcătuiesc extremitatea sudică a Chinei şi se numesc, în funcţie de poziţiile geografice, Arhipelagul Dongsha, Arhipelagul Xisha, Arhipelagul Zhongsha şi Arhipelagul Nansha.